Secretele centenarilor ABHAZII

- oamenii care traiesc peste 100 de ani

Abhazia este o regiune care se intinde pe partea de est a Marii Negre, in inima masivului Caucaz. Aproximativ 75% din teritoriu este compus din munti. Distanta mica care ii separa pe acestia de tarmul marii a dat nastere unui peisaj contrastant absolut magnific. Abhazia se bucura de un climat foarte bland si insorit, apropiat de cel mediteranean. Dar pamantul stancos este destul de greu de cultivat

Batranii tineri

Intre anii 1970 si 1980, poporul abhaz a fost obiectul mai multor studii. Doctorul Alexander Leaf, de la Universitatea Harvard, a fost primul care a atras atentia asupra acestui popor. El

a constatat ca in Abhazia exista un numar impresionant de centenari. In cartea sa intitulata "Youth in old age" ("Tanar la batranete"), unde isi relateaza calatoriile si studiile asupra diferitelor "popoare care nu sufera de nici un fel de boli", el povesteste cum a intrebat cativa centenari abhazi care este secretul longevitatii lor. Un barbat in varsta de 108 ani i-a raspuns: "Nu am nici un dusman. In plus, nu citesc carti si nu imi fac nici un fel de griji". Un altul i-a spus doctorului ca avea 117 ani. Leaf l-a intrebat atunci in gluma de ce crede ca asa de putini americani ating varsta lui. Acesta i-a raspuns, razand: "Pentru ca citesc prea multe carti". O femeie in varsta de 109 ani a mai adaugat: "Ceilalti oameni nu traiesc asa de mult ca noi pentru ca au prea multe griji si pentru ca nu fac ceea ce le place".
Daca doctorul Leaf a fost impresionat de numarul mare de centenari din intreaga populatie abhaza (2,58%, in timp ce la vremea aceea nu erau decat 0,1% in Rusia si 0,4% in Statele Unite), el a fost si mai uimit de vitalitatea si energia acestor "batrani": "Nu pot sa va garantez o formula pentru a obtine o viata indelungata si o sanatate perfecta", a spus el, "dar pot sa va spun ce am aflat de la Markhti Targil, un barbat in varsta de 104 ani, care traia la Duripshi, in Abhazia. El mi-a povestit ca in fiecare dimineata, de cand era copil, cobora dealul pentru a face baie in apa inghetata a unui rau. Dupa ce termina si se imbraca, urca din nou dealul pentru a se intoarce acasa. Daca Markhti putea face drumul acela si la 104 ani, insemna ca era inca prea sanatos pentru a muri".



O speranta de viata extraordinara

Tot atunci, un antropolog polonez care locuia in Statele Unite, Sula Benet, a intreprins mai multe studii pe abhazi. Ea a fost pur si simplu fascinata de speranta duratei lor de viata. In cartea sa, "Abkhazians: The Long-Living People of the Caucasus" ("Abhazii: Centenarii din Caucaz"), ea a relatat: "Acum catva timp, in satul Tanush, din Republica Sovietica Abhaza, am ridicat paharul pentru a saluta un barbat care nu parea sa aiba mai mult de 70 de ani: "Va doresc sa traiti la fel de mult ca si Moise" (120 de ani), i-am spus. S-a suparat putin pe mine... Avea 119 ani".
Intre anii 1970 si 1980, au fost intreprinse mai multe studii asupra subiectilor abhazi, pentru a determina daca erau atinsi sau nu de maladiile cronice. Nu a fost descoperit nici un caz de cancer sau de boala mentala. Nici artrita, nici osteoporoza si nici diabet. Arteroscleroza era extrem de rara si nu aparea decat la varste foarte inaintate. Sula Benet a mai observat ca menopauza aparea foarte tarziu la femeile abhaze, drept dovada a incetinelii procesului de imbatranire. In sfarsit, un alt studiu a demonstrat ca 81% dintre abhazi treceau de varsta de 90 de ani, fara sa sufere nici un fel de probleme auditive sau vizuale.

Secretul unei vieti indelungate

Bineinteles, oamenii de stiinta au incercat sa determine cauzele acestei extraordinare sanatati. Unii cercetatori sovietici au pus accentul pe psihologie: oamenii in varsta sunt foarte respectati la abhazi. Ridurile si parul alb sunt considerate drept semne de intelepciune. Acest respect pentru batrani se reflecta si in limba abhaza: nu exista nici un cuvant pentru a-i desemna pe varstnici (baba sau mos). Cand se doreste punerea accentului pe varsta inaintata a unei persoane se spune: "Un om care a avut o viata lunga". Exista chiar si o sarbatoare in timpul careia abhazii se aduna pentru a-i onora pe batrani, care defileaza mandri, imbracati cu niste costume extraordinare.
Dar exista multe alte culturi in care persoanele in varsta sunt respectate si onorate, si totusi, acele popoare nu dau un numar asa de important de centenari si o speranta de viata atat de extraordinara. Astfel, daca acest factor a jucat un rol, el nu a fost considerat determinant pentru toti oamenii de stiinta, ale caror cercetari s-au indreptat asupra alimentatiei abhazilor.

Ce mananca abhazii?

La fel ca si in cazul majoritatii "popoarelor care nu sufera de nici un fel de boli", alimentatia abhaza este saraca in calorii. Abhazii au trei mese pe zi, dintre care cea mai importanta este micul dejun. Alimentul de baza este "abista", o paine fara sare, preparata pe baza de faina de porumb. Aceasta este unsa cu branza proaspata de capra si inmuiata in diferite sosuri iuti, ierburi aromate si sare grunjoasa. Trebuie astfel notat ca alimentele abhaze sunt foarte iuti, dar in acelasi timp foarte putin sarate. La micul dejun, ca si la pranz, se mai servesc leguminoase, mai ales fasole si linte, care au fost inmuiate timp de cateva ore intr-un sos compus din pigmenti, usturoi si ceapa. Se mai consuma, de asemeni, si legume proaspete. Este vorba in primul rand de rosii, castraveti, varza si usturoi. Ele sunt de obicei consumate crude, sub forma de salata. Fructele sunt de asemeni prezente la toate mesele, mai ales merele si strugurii. Mai trebuie adaugat ca abhazii se hranesc in mod exclusiv cu ceea ce cultiva, fara sa foloseasca nici un fel de ingrasamant si nici pesticide.

Ii dati 100 de ani?

�

Abhazii nu consuma deloc peste si mananca carne foarte rar, cam o data pe saptamana. In medie, consuma doua oua pe saptamana. Ei nu mananca niciodata dulciuri. Mesele se termina in general cu fructe. Singurul aliment dulce, utilizat extrem de rar si in cantitati foarte mici, este mierea. La micul dejun si la pranz, se beau doua pahare de vin rosu. Abhazii atribuie longevitatea lor extraordinara vinului, pe care il numesc elixirul vietii.
Obiceiurile sanatoase ale abhazilor
* Trei mese pe zi: Abhazii iau trei mese pe zi, aceasta fiind una dintre caracteristicile comune ale majoritatii popoarelor care nu sufera de boli. Cel mai bun mijloc de a repartiza alimentele pe care le consumam intr-o zi este de a avea trei mese. Daca mancam de mai multe ori, caloriile sunt prea importante, iar corpul are tendinta de a transforma acest exces in rezerve de grasime. Riscurile care apar sunt obezitatea, diabetul, precum si problemele cardio-vasculare.
* Alimente proaspete. Aceasta inseamna evitarea conservelor si a semipreparatelor. Si aceasta este o caracteristica comuna a popoarelor sanatoase. Sigur, in mod traditional, acestea nu prea au alternativa. Rarele alimente pe care le conserva sunt produse de ei insisi.
* Mese tihnite: Este foarte important sa nu sarim peste mese si sa mancam la ore fixe, asa cum fac abhazii, evitand pe cat se poate "rontaielile" dintre ele. Se respecta astfel ritmul natural de foame si de satietate, senzatia fizica de foame nu se mai produce decat atunci cand stomacul este gol (dupa 4-7 ore de la ultima masa, in functie de cantitatea de hrana care a fost consumata). Senzatia de satietate se produce la aproximativ 20 de minute de la consumarea primelor alimente. Din acest motiv, nu trebuie sa ne grabim atunci cand mancam. O masa trebuie intotdeauna sa dureze mai mult de 20 de minute. Daca ea este mai scurta, putem fi impinsi sa mancam mai mult, ba poate chiar mult mai mult decat ceea ce este nevoie ca sa simtim satietatea.
* Consumul de leguminoase si de cereale este obligatoriu. Leguminoasele trebuie asociate obligatoriu cu cereale complete. Aceasta este o alta caracteristica intalnita la majoritatea popoarelor care nu sufera de boli. Abhazii, la fel ca si ecuatorienii din Vilcabamba, hunzasii, japonezii din Okinawa si cretanii, consuma in mod regulat leguminoase. Este vorba despre boabele uscate ale leguminoaselor precum fasolea (bobul, lintea, nautul). Acestea mai sunt numite pe buna dreptate si "carnea saracului". La fel ca si carnea, ele sunt o sursa foarte buna de proteine. Legumele si cerealele trebuie consumate in timpul aceleiasi mese. Aceasta asociere este foarte bine cunoscuta de catre dieteticieni, dar si de catre popoarele care, din motive economice, consuma putina carne.
* Inlocuirea sarii. Un alt secret consta in inlocuirea sarii albe cu sarea grunjoasa (nerafinata). Abhazii nu o consuma decat pe aceasta. Ea joaca fara doar si poate un rol important in uluitoarea lor longevitate si in nivelul foarte scazut al maladiilor cardio-vasculare. In loc de sare, abhazii consuma mirodenii si plante aromatice: anasonul, scortisoara, cuisoarele, curcuma, ghimbirul, nucsoara, piperul si sofranul.

Sat de munte in Abhazia

�

* Merele: un mar pe zi te tine departe de doctor. Dupa multi istorici si botanisti, se pare ca originea geografica a marului se situeaza tocmai in Caucaz. Fructul preferat al abhazilor, marul, este inca din antichitate, obiectul multor mituri si legende. Cu totii stim despre marul lui Adam, marul discordiei, marul lui Wilhelm Tell, al Albei ca Zapada, al lui Newton etc. Este fructul cel mai consumat in Statele Unite, Germania, Franta, dar si in Anglia, de unde se pare ca si vine proverbul "An apple a day keeps the doctor away" ("Un mar pe zi te tine departe de doctor"). "Mai ales daca ochesti bine", adauga englezii cu binecunoscutul lor umor.
Dar marul nu a devenit legendar fara motiv. Primul sau avantaj este ca poate fi consumat proaspat in tot timpul anului. Exista peste 6000 de varietati de mere, recoltate in diferite perioade ale anului. Dar toate au aceleasi virtuti. In primul rand, au o mare putere antioxidanta, ce ajuta impotriva maladiilor precum cancerul, Alzheimer, Parkinson etc. De asemeni, oxideaza si colesterolul, care are tendinta sa se depuna pe vasele de sange.

Epilog optimist

In concluzie, tineretea eterna nu este un simplu mit. Anumite popoare, precum abhazii, se bucura de o sanatate extraordinara, parand sa fie imunizate impotriva maladiilor cronice, atat de frecvente in occident. Iar secretul lor nu este deloc complicat: longevitatea si vitalitatea lor incredibile se datoreaza obiceiurilor alimentare, compuse din feluri simple, curate si ecologice.

Sursa:Formula As

Stil de viata - Tinutul Hunza

 http://www.scribd.com/doc/15922864/Renee-Taylor-SECRETUL-Vietii-Tribului-HUNZA

 

Sunt convinsa ca nu foarte multi dintre voi ati auzit despre tinutul Hunza si despre poporul sau longeviv. Asa ca am sa va prezint in cele ce urmeaza povestea incredibila a unui mic grup de oameni care au reusit, in ciuda vremii in care traim, sa duca o viata sanatoasa si lunga.

Desi face parte din Pakistan, Hunza este considerata tara independenta, avand un rege la conducere. Este una dintre cele mai mici monarhii din lume, cu o lungime de 160 km si o latime de 1, 6 km.

Istoria acestui teritoriu este relatata de cativa medici si oameni de stiinta, care au avut fericirea sa-l viziteze in ultimii saizeci de ani. Acestia il descriu ca pe o Gradina a Edenului, ca raiul pe pamant. Inconjurati de platouri muntoase, plante rare si viu colorate si de ape reci, intreaga priveliste se deschide inaintea privitorului sub cea mai frumoasa forma.

Drumurile care duc spre acest tinut sunt stramte si pline de pericole. Aproape zilnic se prabusesc stanci care blocheaza drumurile sau curma vieti. Acesta este motivul pentru care tinutul Hunza este atat de rupt de restul lumii.

Inconjurate de verdeata din belsug, casele hunzilor par mici sapaturi in piatra. De fapt, acestea sunt construite chiar din piatra.

 

O parte a fortaretei unde pe vremuri locuiau vechii Miri (regi ai Hunzei).

Pe teritoriul Hunza oamenii reusesc sa traiasca peste o suta de ani intr-o sanatate fizica si mentala de exceptie. Barbatii pot deveni tati la varsta de 90 de ani. Imbolnavirile sunt extrem de rare: cancerul, bolile cardiovasculare sunt in general necunoscute. In acest tinut nu exista spitale si inchisori, pentru ca in ultimii 130 de ani nu a fost savarsita nicio ilegalitate; nu exista bani sau banci pentru ca oamenii cultiva toata hrana din resurse proprii iar hainele si le confectioneaza singuri.

Unul dintre cei mai importanti factori ai sanatatii impecabile ale acestor oameni este hrana. Ei se hranesc in general cu vegetale: nuci, caise, cereale, lapte de capra si consuma doar la sarbatori carne de miel. In plus, aerul curat si exercitiile fizice regulate le intaresc intreg organismul.

In poza de mai sus, femeile aleg caise: principalul fruct al tinutului. Il folosesc sub trei forme: crud, uscat si sub forma de ulei in urma zdrobirii samburilor (poza de mai jos). Uleiul este folosit atat in mancare cat si pe post de produs cosmetic.

 

Copiii invata de mici sa fie politicosi si sa isi ajute parintii in diverse treburi ale gospodariei. Ar fi cu neputinta sa supravietuiasca altfel in acel mediu aspru al muntilor din lantul himalayan.

Nici o agentie de turism nu poate sa propuna turistilor vizitarea tinutului hunz. Este interesant de stiut cate din aceste agentii cunosc faptul ca el exista. Este foarte dificila obtinerea unei aprobari pt vizitarea acestui tinut. Nu este suficienta aprobarea regelui tarii Hunza, ci si pe cea a presedintelui Pakistanului. Cauza acestor aspecte: excursiile sunt foarte periculoase datorita drumului dificil prin munti.

 Sursa:floridecires.blogspot.com

 

 

PROGRAMARI : 

  0765.769.327
  0745.874.115
  0770.819.020
 hromaniclub@gmail.com
 suntsanatosromania@yahoo.ro

Valoarea calorica a alimentelor si continutul nutritiv al acestora

Tabel cu continutul in calorii si elemente nutritive a alimentelor

Alimentul (100g)	Kcal	Colesterol	Glucide	Lipide	Proteine
Albus	49	0	0.7	0.2	11.1
Alune	648	0	11.4	61.6	12
Ananas	56	0	12.3	0.2	0.5
Andive	13	0	0.9	0.2	1.8
Banane	90	0	20.4	0.2	1.2
Branza de vaci	102	17	3.3	4.3	12.3
Branza grasa	161	37	3.3	11.4	11.1
Cacao	343	0	10.8	24.5	19.8
Caise	43	0	8.5	0.1	0.9
Capsuni	31	0	5.3	0.4	0.8
Carne gaina	257	75	0	20.3	18.5
Carne gasca	347	86	0	31	15.7
Carne miel	122	70	0	3.7	20.8
Carne oaie pulpa	234	70	0	18	18
Carne porc pulpa	284	70	0	24.2	16.6
Carne pui	133	80	0	5.6	20.6
Carne rata	127	70	0	17.2	18.1
Carne vita antricot	236	60	0	18.5	17.4
Carne vita muschi	242	70	1.1	18	19.9
Cartofi	70	0	15.4	0.1	2
Cartofi prajiti	276	0	35.7	14.5	4.2
Castraveti	13	0	1.9	0.2	0.6
Ceapa	32	0	5.9	0.3	1.3
Ciocolata cu lapte	537	2	54.1	31.5	9.2
Cirese	57	0	11.8	0	0.9
Ciuperci	14	0	0.3	0.2	2.7
Conopida	24	0	2.6	0.2	2.4
Curmale	272	0	63.9	0.5	1.9
Dulceata	234	0	58.2	0	0.4
Faina de grau	331	0	70	1	10.6
Fasole alba	291	0	47.8	1.6	21.3
Ficat de vita	113	265	1.7	3.1	19.7
Ficat pasare	131	555	0	4.7	22.1
Frisca	308	108.9	3.2	31.3	2.3
Fulgi ovaz	364	0	61.7	7	13.5
Galbenus	353	1260	0.3	31.9	16.1
Germeni soia	56	0	5.4	1.2	5.8
Gris	312	0	65.9	0.8	10.3
Lamai	36	0	3.2	0.6	0.7
Lapte batut	189	60	3.6	18	2.8
Lapte degresat	35	3	4.8	0.1	3.5
Lapte gras	65	11.8	4.4	3.7	3.2
Mandarine	45	0	10.1	0.3	0.7
Margarina	723	7	0.4	80	0.2
Masline	147	0	4.1	14.4	1.4
Mazare uscata	323	0	56.6	1.4	22.9
Mazare verde	81	0	12.3	0.5	6.6
Mere	50	0	10.8	0.4	0.3
Miere	302	0	75.1	0	0.4
Migdale	598	0	9.4	54.1	18.3
Morcovi	26	0	4.9	0.2	1
Nuci	669	0	12.1	62.5	14.4
Nuga	513	0	58.4	31.3	4.3
Orez alb	347	0	78.4	0.6	7
Orez nedecorticat	348	0	74.6	2.2	7.4
Ou	156	585.8	0.7	11.2	12.9
Ovaz	359	0	61.2	7.1	12.6
Paine alba	244	0	50.4	1.1	7.6
Pepene	54	0	12.4	0.1	0.9
Pere	44	0	9.7	0.3	0.5
Peste cod	74	50	0	0.4	17.7
Piept pui	99	60	0	1	22
Piersici	39	0	8.2	0.1	0.8
Portocale	43	0	8.3	0.2	1
Porumb	348	0	61.7	7	13.5
Prune	51	0	10.7	0.2	0.6
Ridichi	14	0	2.2	0.1	1.1
Rosii	17	0	2.4	0.2	1
Salata	11	0	0.9	0.2	1.3
Sfecla rosie	42	0	8.5	0.1	1.5
Smantana 30% grasime	300	90	4	30.1	2.7
Smochine	62	0	13	0.5	1.3
Soia uscata	322	0	6.1	18.1	33.7
Spanac	15	0	0.6	0.3	2.5
Stafide	278	0	63.9	0.6	2.5
Telina	16	0	1.7	0.3	1.6
Tofu (branza soia)	76	0	3	4	7
Ulei vegetal	880	0	0.2	99.6	0
Unt	752	240	0.6	83.2	0.7
Varza	22	0	3.4	0.2	1.4
Vinete	20	0	3.3	0.2

Valoarea nutritiva a alimentelor

http://www.scribd.com/doc/35512265/Valoarea-Nutritiva-a-alimentelor-GENERALITATI

Adolescenţa si tulburarile de alimentaţie

Particularitãtile dezvoltãrii psihice a adolescentului si implicatiile lor în anorexia mentalã

Anorexia si bulimia apar in general in adolescenta

Adolescenta este perioada care face trecerea spre maturitate sau de la copil la adultul cu o identitate distinctã si acceptatã, construitã constient. Aceasta implicã: definirea personalitãtii, desãvârsirea sexualitãtii si statuarea unui nou tip de relatii cu anturajul, care înseamnã integrare deplinã în societate si recunoastere.
În acest cadru ea reprezintã un univers psihologic complex si dinamic, marcat de numeroase contradictii, în mare parte strãine adultului, care a uitat prea repede propriul trecut, sau care a rãmas doar cu amintiri selective mult prea rigide. Este un univers psihologic caracterizat prin transformãri profunde si rapide, specifice perioadelor de tranzitie, procese subordonate, directionate si impulsionate de dorinta si nerãbdarea adolescentului de a depãsi complexul inferioritãtii infantile, respectiv de nevoia de emancipare si integrare socialã.
În mod obisnuit, adolescentul îsi doreste realizarea constientã a unei fiinte socializate cu un loc al sãu, o valoare recunoscutã si o identitate distinctã care sã-l defineascã si sã-i permitã sã se recunoascã pe sine dintre ceilalti. Subliniem acestea deoarece, în intimitatea sa, adolescentul este bine intentionat. Pentru realizarea acestor obiective el dispune de un sistem complex de procese maturative indispensabile, complementare, interdependente si, subliniem, concomitente. Ele interactioneazã necontenit între ele, realizând structuri intermediare foarte mobile. Dintre procesele maturative retinem:

• 1. – dezvoltarea constiintei de sine;
• 2. – negarea identitãtii infantile;
• 3. – alegerea unei noi identitãti;
• 4. – construirea, impunerea si recunoasterea socialã a noii identitãti.

Ele sunt procesele psihologice de fond care oferã adolescentului atât sansa realizãrii sale sociale, cât si riscul deturnãrii cu usurintã de la adevãrata lor menire: integrarea adolescentului în comunitate.
Transmisia familialã reprezintã un factor de vulnerabilitate major pentru tulburãrile de comportament alimentar, la cei cu istoric familial de tulburãri de acest tip, tulburãri de spectru afectiv, tulburãri de anxietate, OCD (tulburare de tip obsesiv-compulsiv) si obezitate. Tulburãrile de dispozitie sunt de aproximativ 4 ori mai frecvente la familiile în care existã indivizi cu tulburãri de comportament alimentar, decât în comunitate. Mecanismul prin care istoricul familial predispune la tulburãri de comportament alimentar este necunoscut.
Tulburãrile de dispozitie, anxioase si OCD în copilãrie si aparitia precoce a trãsãturilor de personalitate de tip perfectionist par sã fie factori de vulnerabilitate majori în dezvoltarea tulburãrilor de comportament alimentar, în special a anorexiei nervoase.
La tinerele femei cu o stimã de sine nu foarte înaltã, tachinarea de cãtre familiile lor, de prieteni, sau influentarea lor de cãtre niste persoane autoritare (medici, asistenti medicali, profesori, antrenori) legat de nevoia de a-si modifica forma si greutatea contribuie la vulnerabilitate. Nu rareori, copiii se cântãresc la scoalã, de cãtre sora medicalã, din diferite motive, dar aceasta reprezintã un stress ce se acumuleazã de-a lungul timpului.
Studiile pe gemeni aratã cã în 17-46% din cazuri existã factori de mediu necunoscuti.
Meseria si interesele vocationale interactioneazã cu alti factori de vulnerabilitate, crescând probabilitatea dezvoltãrii tulburãrilor de comportament alimentar. La adolescente, urmarea scolii de balet creste probabilitatea anorexiei nervoase ce cel putin 7 ori. La bãieti, practicarea luptelor corporale se asociazã cu aparitia sindroamelor totale sau partiale în sezon cu circa 17%. Desi aceste activitãti atletice selecteazã tinerii perseverenti si perfectionisti de la început, presiunile privind greutatea si forma corporalã duc la probabilitatea aparitiei tulburãrilor de comportament alimentar.
Influenta stilului de functionare al familiei ca factor predispozant a rãmas controversat. Luat separat, stilul de functionare al familiei nu este nici necesar, nici suficient pentru dezvoltarea tulburãrilor de comportament alimentar. Ca în majoritatea tulburãrilor psihiatrice, si în tulburãrile de comportament alimentar, stilul disfunctional familial actioneazã ca un factor nespecific.
Din fericire, rutina de a blama familia si presupunerea cã ei sunt factorii cauzali pentru tulburãrile de comportament alimentar la copil, a diminuat. Dat fiind prezenta altor factori de vulnerabilitate, în familiile dezorganizate creste frecventa anorexiei nervoase.
Expresia emotionalã negativ crescutã în unele familii care blameazã ceea ce se întâmplã cu pacientul, reprezintã alt stressor nespecific. Trauma care apare ca urmare a abuzului fizic, emotional sau sexual contribuie cu desãvârsire la aparitia, în viitor, a unor tulburãri psihiatrice, dar nu existã specificitate pentru tulburãrile de comportament alimentar, dar ori de câte ori existã un istoric de abuz sexual este necesarã o atentie deosebitã.
Contributia prezentatoarelor de televiziune la supraaprecierea valorii siluetei si a dietelor rãmâne controversatã. Recent, studiile de la Fiji sugereazã cã introducerea în televiziunea popularã a programelor în care este veneratã silueta subtire si este stigmatizatã obezitatea a determinat rãspândirea utilizãrii dietelor si au apãrut noi cazuri de anorexie nervoasã. Factorii etnici si rasiali nu sunt nici protectivi, nici predispozanti pentru tulburãrile de comportament alimentar. Vulnerabilitatea datã de acestia este legatã doar de gradele în care sunt promovate pierderea în greutate sau schimbarea imaginii, în societate.
Orientarea homosexualã la bãrbati este un factor predispozant dovedit, nu datoritã orientãrii sexuale sau comportamentului sexual per se, ci datoritã normelor pentru dimensiunile corpului, dezvoltãrii masei musculare, care sunt mult mai importante pentru comunitatea homosexualã decât pentru cei heterosexuali. În contrast, orientarea lesbianã poate fi usor protectivã, comunitatea lesbianã fiind mult mai tolerantã privind greutatea si acceptând mai usor forma naturalã a corpului, decât comunitatea heterosexualã.
Contributia diabetului insulino-dependent în tulburãrile de comportament alimentar rãmâne nesigurã. Cele mai multe studii sugereazã cã nu existã o crestere a frecventei la tinerii cu diabet insulino-dependent, dar datele sunt contradictorii, iar prezenta diabetului insulino-dependent tip I poate depista pacientii cu anorexie nervoasã, complicând desigur, tratamentul.

 

Atitudinea adolescentelor fata de alimente si fata de propriul corp

Raportul cu alimentele si raportul cu propriul corp sunt doua dimensiuni puse imediat in evidenta de adolescentele anorexice. Pe deoparte ele afirma ca nu le este foame si au un anumit dezgust pentru alimente, pe de alta parte lor le place sa prepare mese pentru familiilor lor si resimt o placere bolnavicioasa si o anumita fericire sa ii vada pe ceilalti ingrasanduse. Ele nu se gasesc slabe, ci inca un pic rotunde la fata, la coapse si burta. Uneori slabirea lor le infricoseaza si le face sa se gandesca la moarte..

Sursa:bulimie-anorexie.ro

Simptomele anorexiei

Daca ai majoritatea sau toate aceste simptome, probabil ai anorexie mentala:

• Scadere semnificativa in greutate
• Obsesia asupra formei corpului si greutatii
• Caderea parului, piele uscata, unghii casante
• Furnicaturi in extremitati - maini si picioare
• Ameteala, chiar si lesin
• Palpitatii - ritm cardiac neregulat
• Greutati in memorare
• Constipatie, dureri de stomac
• Disparitia ciclului menstrual la femei
• Incetarea dezvoltarii fizice la copii si adolescenti - cresterea in inaltime este stopata
• Tensiune mica
• Anemie, dislipidemie

 

Simptomele anorexiei mentale sunt cel mai adesea ignorate de catre cel in cauza, de aceea observatiile familiei si celor apropiati pot fi de mare ajutor.

Cum se manifesta in viata de zi cu zi o persoana cu anorexie mentala:

• Numara caloriile
• Se cantareste zilnic
• Nu se considera niciodata indeajuns de slaba
• Face sport excesiv de mult, desi e slaba
• Manifesta o repulsie marcata fata de orice fel de grasimi, fata de alimentele cu un continut de calorii mai mare decat cel "acceptat"
• Ia masa dupa un ritual anume, de exemplu taie mancarea in bucatele mici, foloseste farfurii mici, astfel incat mancarea sa para mai multa, mananca numai la ore fixe, etc.
• Mananca cu preponderenta alimente voluminoase, lichide sau expandate, pline de aer, dar cu continut caloric scazut (supe, pufuleti, iaurt); scopul este obtinerea aparentei de mancare multa, dar "sigura" (care nu ingrasa)
• Se retrage in sine si nu mai comunica bine cu cei din jur, cu prietenii si familia
• Nu mananca la mesele comune, cu familia sau prietenii
• Are un interes foarte mare fata de mancare: vorbeste despre mancare, citeste carti de bucate, eventual gateste cu placere pentru ceilalti, dar nu gusta niciodata si refuza sa manance cu ceilalti
• Unul dintre criteriile de diagnostic pentru anorexia nervosa este tulburarea imaginii corporale. Tulburarea imaginii corporale se referã la tulburarea modului în care este perceputã dimensiunea sau forma corporalã, de exemplu, persoana pretinde cã este grasã chiar dacã este slabã, crede cã o parte a corpului este "prea grasã" chiar dacã este evident emaciatã.

Sursa :bulimie-anorexie.ro

Simptomele bulimiei

Daca ai majoritatea sau toate aceste simptome, probabil ai bulimie nervoasa:

• Te obsedeaza forma corpului si greutatea.
• Ai sentimentul ca nu te poti controla in fata mancarii.
• Uneori mananci pana ti se face rau, mari cantitati de mancare, de orice fel, chiar si dulciuri sau mancare grasa.
• Ti-e teama uneori ca ai putea sa mananci si sa nu te mai opresti.
• Te simti vinovat, deprimat sau rusinat dupa ce mananci.
• Faci orice iti sta in putere ca sa iti controlezi greutatea: flamanzesti, faci gimnastica excesiv, iti provoci voma , iei laxative, diuretice, pastile de slabit, etc.
• Greutatea corporala fluctueaza, ca urmare a episoadelor alternante de mancat excesiv - eliminare

 

Simptomele bulimiei pot fi ignorate de catre cel in cauza, de aceea observatiile familiei si celor apropiati pot fi de mare ajutor.

Cum se manifesta in viata de zi cu zi o persoana cu bulimie nervoasa:

• Mesele sunt in general secrete, nu ia masa cu familia sau prietenii
• Se duce in bucatarie dupa ce toata lumea a plecat, sau noaptea
• Uneori poate fi surprinsa mancand cantitati neobisnuit de mari de mancare
• Greutatea corporala poate sa fluctueze destul de mult, uneori mai mica, alteori mai mare
• Mancarea din frigider poate frecvent sa "dispara" misterios
• Dupa mese se duce la baie intotdeauna si se poate reintoarce mirosind a voma sau a substante puternic mirositoare (pasta de dinti, apa de gura, guma de mestecat, etc.)
• Se retrage in sine si nu mai comunica bine cu cei din jur, cu prietenii si familia
• E preocupata sa faca sport in special dupa mese

Atentie: o persoana cu bulimie nervoasa nu este neaparat slaba!

Greutatea acesteia poate sa fluctueze, cand mai mare, cand mai mica. Din dorinta de a fi slab, bulimicul poate sa slabeasca o perioada, dupa care poate sa aiba episoade de mancat excesiv, in care greutatea creste si tot asa. Ca urmare, bulimicul poate sa fie chiar si usor supraponderal! In cazul lui, greutatea nu este relevanta, ci numai comportamentul.

Sursa: bulimie-anorexie.ro

Tehnici si exercitii pe care le puteti folosi pentru imbunatatirea stimei de sine

• Nu va analizati corpul in structuri partiale! Cei mai multi suntem alcatuiti din componente atractive si mai putin atractive. A fi fericit inseamna sa acceptati partile dumneavoastra forte si sa invatati sa traiti cu cele negative.
• fiti critic atunci cand priviti la imagini ale celebritatilor sau modelelor in massmedia;
• ganditi-va la faptul ca nici fotomodelele nu arata asa in viata reala - de exemplu imediat dupa ce se trezesc. Dureaza ore intregi sa fie transformate prin haine, coafura si machiaj, ca sa arate asa cum sunt fotografiate. Fotografiile si filmele mai sunt la final inca o data infrumusetate prin utilizarea unor programe de editare;
• este imposibil sa ne facem si meseria, si pe cea a unui fotomodel pe deasupra;
• trebuie sa va fie clar ca pentru fotomodele corpul si styling-ul reprezinta meseria lor si sunt corelate cu o munca intensa si un consum mare de energie, cu abtinerea de la multe lucruri. O slujba intr-adevar bine platita, dar prea solicitanta si frustranta;
• intrebati-va sincer daca pierderea in greutate va schimba intr-adevar viata atat de incredibil;
• daca trebuie neaparat sa va comparati, atunci comparati-va cu oameni reali: vecini, familia, colegii de servici;
• cand va simtiti deprimat asezati-va pe o banca si priviti la cei care trec;

• acceptati lucrurile de care dispuneti si nu nazuiti dupa lucruri inexistente;
• atentie la semnalele corpului, precum foamea, senzatia de satul, aveti grija la oboseala si actionati in consecinta;
• apreciati, pretuiti semnalele pozitive ale corpului.

GANDURI ALTERNATIVE SAU CONTRAARGUMENTE

• abdomenul meu nu este prea mare, cu siguranta stau eu intr-o pozitie gresita;
• abdomenul meu nu poate fi prea mare la greutatea mea corporala scazuta;
• marimea mea la haine este mica, de aceea nu poate fi abdomenul meu prea mare;
• nimeni nu a spus pana acum ceva rau despre abdomenul meu;
• poate sunt eu prea critica cu infatisarea mea.

Exercitiu: CUM ARATA CORPUL IDEAL PENTRU DUMNEAVOASTRA

• Imaginati-va ca maine va puteti duce la magazin sa cumparati corpul ideal.
• cum ar arata acest corp ideal?
• in ce privinte se deosebeste acest corp ideal de corpul dumneavoastra real?
• in ce masura arata acest corp ideal altfel decat al dumneavoastra?
• care ar fi avantajul acestui nou corp?
• cat de importante sunt aceste avantaje?
• ganditi-va la alte posibilitati de a obtine aceste avantaje fara schimbarea corpului!
• Sursa: anorexie-bulimie.ro

Bolile de alimentatie

Bolile de alimentatie sunt de mai multe tipuri:

• Anorexia nervoasa
• Bulimia nervoasa
• EDNOS - tulburari de alimentatie de tip nespecificat
• 
  

Bolile de alimentatie sunt tulburari caracterizate prin modificarea drastica a comportamentului alimentar si au consecinte grave, atat psihice, cat si fizice.

Desi sunt atat de dramatic legate de alimentatie, aceste boli sunt in realitate suferinte psihice, legate de inabilitatea de a "procesa" anumite sentimente: frica de maturizare, anxietatea determinata de probleme cu familia, probleme cu cei din jur, lipsa de control asupra propriei vieti.
De aceea, bolile de alimentatie nu trebuiesc tratate ca si "mofturi" sau comportamente fara importanta. Anorexicul si bulimicul nu doresc sa fie asa, nu au nici o vina pentru ceea ce li se intampla si trebuiesc ajutati pentru a putea iesi din cercul vicios pe care boala il creeaza pentru ei.
Diagnosticul tulburãrilor de comportament alimentar este simplu, direct, si poate fi pus chiar cu cunostinte si experientã moderate, prin identificarea directã în istoricul psihiatric si în timpul examinãrii psihice, fãrã a fi necesarã o evaluare medicalã extinsã.

Atentie: nu oricine devine anorexic sau bulimic!

Tulburarile de dispozitie, anxioase si OCD în copilarie si aparitia precoce a trasaturilor de personalitate de tip perfectionist par sa fie factori de vulnerabilitate majori in dezvoltarea tulburarilor de comportament alimentar, in special a anorexiei nervoase. La tinerele femei cu o stima de sine nu foarte inalta, tachinarea de catre familiile lor, de prieteni, sau influentarea lor de catre niste persoane autoritare (medici, asistenti medicali, profesori, antrenori) legat de nevoia de a-si modifica forma si greutatea contribuie la vulnerabilitate.

Factori favorizanti si declansatori in bolile de alimentatie:

• genetici: studiile populationale sugereaza ca factorii genetici pot contribui într-o proportie de circa 50% sau chiar mai mult la aparitia anorexiei si bulimiei nervoase.
• familiali:
  • preocuparea permanenta in familie pentru diete si slabit;
  • presiunea din partea familiei: studiile au aratat ca 40% dintre fetele de 9 si 10 ani care au slabit au facut-o la presiunea din partea mamei
  • un istoric de obezitate in familie
  • un istoric de suferinte psihice in familie
  • abuzuri sau traume in familie
• socio-culturali: de multe ori cei din jur (colegi, prieteni cu preocupare pentru slabit sau cu atitudini batjocoritoare la adresa celor mai plinuti) si cutumele culturale ("slab inseamna frumos") pot determina declansarea unei preocupari excesive pentru dieta.

Principalele evenimente ce stau la originea deciziei de a urma un regim

• DEBUTUL RELATIEI CU BAIETII. Pentru anumite adolescente debutul relatiei cu baietii constitue o sursa importanta de neliniste. Ea se gandeste daca va fi la inaltime si daca ea le va placea. Frica lor de dezamagire este atat de prezenta incat ele prefera sa se izoleze decat sa fie rejectate sau ridiculizate. Aceste fete adopta un regim alimentar în speranta ca vor gasi aceasta perfectiune care sa le puna la adapost de respingere si umilinta.
• O DECEPTIE INTR-O PRIMA RELATIE DE IUBIRE. Anumite fete decid sa adopte un regim alimentar ca urmare a unei separari de prima lor iubire. In general aceste fete ajung la concluzia ca separarea s-a produs pentru ca ele nu sunt cu adevarat la inaltime. Prin pierderea în greutate ele spera intr-o ameliorare a situatiei prin ceea ce se poate face, adica sa actioneze asupra corpului.
• FRICA DE SEXUALITATE. Unele fete traiesc o anxietate intensa fata de sexualitate. Slabind ele fac sa le dispara sânii, rotunjimile si sa se intrerupa ciclul menstrual, cãutând sã amâne pentru mai tarziu experientele sexuale.
• INFLUENTA PRIETENILOR. O remarca ironica din partea pritenilor, o schimbare a scolii sau pierderea contactului cu prietenii foarte apropiati pot face ca aceste adolescente sa se izoleze social. Nu mai simt energie, nici curaj, nici incredere în ideea de a creea noi contacte, ele decizand sa piarda în greutate cu speranta ca silueta va participa la insertia lor sociala.
• SCHIMBARI ÎN CONFIGURATIA FAMILIEI Anumite schimbari în configuratia familiei - despartirea de un frate, de o sora care era în mod special mai apropiata, prezenta prelungita a unui membru a familiei largite sau al unui prieten în familie, absenta unuia dintre parinti, sentimentul de a fi abandonat de parintele preferat face ca anumite adolescente sa aiba sentimentul pierderii lor în familie. Aceasta schimbare a configuratiei familiale va determina o slaba inserare a adolescentelor în societate. Adoptarea conduitelor constituie în acest context o strategie pentru recucerirea locului pierdut în familie sau pentru ramanerea acasa a membrului care trebuie sa plece.
• GREVA FOAMEI Anumite adolescente vor sa scape de controlul omniprezent al parintilor lor. Atitudinea intruziva a parintilor face anumite adolescente sa decida a urma un regim alimentar, de a-si putea demonstra lor si celorlalti capacitatea de a infrunta dificultatile.
• FRICA DE OBEZITATE Unele adolescente, provenite din familii unde diferiti membri sunt obezi, urmeaza un regim alimentar. Frica de a deveni obeze le conduce spre o pozitie de aparare fata de obezitate si umilinta ce o acompaniaza. Din contra, la tinerele fete care provin dintr-un mediu unde subtirimea este impusa, ca de exemplu la gimnaste si la dansatoare, o crestere în greutate poate semnifica pierderea statutului pe care il ocupa în grupa sau intr-un spectacol. Castigarea în greutate este catastroficã deoarece ele au consacrat o buna parte din viata lor în construirea acestui statut. Ele vor face orice pentru a evita o astfel de catrastofa.
• O AGRESIUNE SEXUALA In anumite cazuri de agresiune sexuala fetele pierd în greutate, aceasta fiind vazuta ca o purificare a corpului.
• DIFICULTATEA DE MATURIZARE
• SCADEREA PONDERALÃ - CONSECINTÃ A UNOR AFECTIUNI SOMATICE Sunt adolescente carora unele afectiuni somatice le produce panica cu frica de moarte. Ele refuza sa manance, iar mamele lor sunt de cele mai multe ori alaturi de ele. Familia este tot timpul concentrata asupra adolescentei. Atitudinea protectiva a parintilor antreneaza astfel aceasta atitudine regresiva si contribuie la mentinerea anorexiei atipice.

Factorii de mentinere in bolile de alimentatie

Multi indivizi, care au initiat regimuri alimentare severe si au avut diferite grade de simptome ale unor tulburãri de comportament alimentar, nu ajung sã dezvolte tulburarea completã, nu întrunesc complet criteriile pentru tulburarea de comportament alimentar.
Multi dintre cei care au urmat regimuri alimentare si au avut simptome ale tulburãrii de comportament alimentar sau forme subsindromale au încetat comportamentul alimentar anormal, luând aceastã experientã ca pe o învãtãturã.
Factorii de mentinere majori în bolile de alimentatie sunt reintãririle externe sociale si interne psihologice. Laudele sociale determinã întãrirea externã pentru pierderea ulterioarã în greutate la pacientii perfectionisti, perseverenti, care au pierdut o anumitã greutate prin diete, exercitii fizice sau amândouã.
Reusita de a pierde în greutate reprezintã primul motiv al autocontrolului intern efectiv când pubertatea este covârsitoare, când copilãria este nefericitã, sau când existenta ca adult este neatractivã si înspãimântãtoare, si când tendintele perfectioniste sunt inadecvate pentru întrecerile din adolescentã.
Anorexia mentalã este o pseudosolutie cãtre provocãrile existentiale ale adolescentei, sanctionatã implicit. Cu un control rigid al greutãtii, procesele par sã fie mai bine controlate. Dupã o scãdere semnificativã în greutate, prin dietã sau prin cresterea eliminãrilor, încercãrile de alimentare sãnãtoasã pot sã accentueze simptomele medicale nedorite în scurt timp, cum ar fi regurgitãrile gastrice, retentia de fluide, ducând la reinnoirea regimului alimentar bazat pe experienta cã mâncatul normal este dureros si imposibil.
Se speculeazã cã exista mecanisme exacte prin care se modificã procesele psihologice in bolile de alimentatie. Anorexia apare în general în adolescenta, perioada marcata de un cumul de incercari ale dezvoltarii pe care trebuie sa le infrunte la inceputul pubertatii, cum ar fi redefinirea relatiei cu prietenii, relatiile cu baietii, debutul sexualitatii, autonomizarea si diferentierea de familie. Majoritatea anorexicelor sunt mai putin pregatite sa faca fata acestor multiple solicitari. Multe dintre ele provin din famili care le-au protejat si le-au pus la adapost de dificultati, ele avand ocazii mai putine de a invata sa faca fata acestora, sa-si dezvolte si sa isi exercite supletea ( abilitatile ) de adaptare. In acest context, de o vulnerabilitate mai mare, ea intalneste uneori un eveniment banal în care se simte complet nepregatita, neputincioasa si inferioara. In general în acest moment ea decide sa urmeze un regim. Aceasta decizie ii va readuce controlul asupra vietii si ii va reasigura valoarea personala.

Relatia cu alimentele in bolile de alimentatie

Raportul cu alimentele si raportul cu propriul corp sunt doua dimensiuni puse imediat în evidenta de adolescentele anorexice.
Pe deoparte ele afirma ca nu le este foame si au un anumit dezgust pentru alimente, pe de alta parte le place sa prepare mese pentru familiilor lor si resimt o placere bolnavicioasa si o anumita fericire sa ii vada pe ceilalti ingrasandu-se. Ele nu se cred slabe, ci inca un pic rotunde la fata, la coapse si burta. Uneori slabirea le infricoseaza si le face sa se gandesca la moarte.
De departe aceste adolescente nu decid sa devina anorexice. Ele spun ca au devenit anorexice dupa ce au vazut un documentar, au citit o carte sau un articol pe acest subiect. In general obiectivul lor initial este de a pierde cateva kilograme pe care le considera în plus. De remarcat ca majoritatea dintre ele au o greutate normala la momentul în care decid sa urmeze un regim de slabit. Pentru aceste adolescente satisfactia pe care o simte fiecare la pierderea catorva kilograme disgratioase se transforma rapid intr-o placere triumfala, auto privarea si disciplina devenind virtuti supreme.
O alta trasatura ce caracterizeaza un numar mare de adolescente anorexice este interesul pe care il manifesta pentru bucatarie. Se pare ca simplul contact cu alimentele le da o satisfactie ca si cum ar fi un proces de sublimare, anumite dorinte ale lor devorante. Mai mult, daca nu cedeaza acestei tentatii, ele intaresc influentarea si reafirmarea atat asupra lor, cat si asupra anturajului lor, impresionand puternic prin capacitatea lor de control. Paralel le place sa vada cum anturajul mananca platouri de preparate, dar ele refuza sa manance, le da un sentiment de forta, astfel ca placerea lor ascunsa este sa ii vada pe ceilalti luând în greutate, iar ele sa se simta mai slabe. Aceasta remarcã ne ajutã sa intelegem de ce anorexicele detesta sa fie acompaniate de cineva la dietã, ca si cum ele se simt atunci obligate de a releva provocarea ca mai buna în reducerea inca mai mult a consumului de alimente.
Pentru a castiga un control mai bun asupra senzatiei de foame intensa pe care o resimte si frustratiile generate de restrictiile alimentare care se impun, anorexicele ritualizeaza putin cate putin conduitele lor alimentare. Mesele urmeaze un orar strict, se deruleaza numai dupa o secventa riguros stabilita, pe care nimic nu o va perturba. Totul este bine stabilit, pus în ordine pentru a nu putea ceda la tentatii. Progresiv viata lor devine o succesiune de ritualuri. Zilele sunt minutios organizate, cronometrate si incarcate: fara un pic de timp liber, fara un pic de loc lasat neatentiei, imprevizibilului si necunoscutului. Ritualul devine un mod de a controla, de a domestici, de a domina si de a inabusi dorintele irezistibile pe care le simt si tensiunea extrema inevitabil aparuta prin restrictiile alimentare ce se impun.
In acest context de o extrema rigiditate si ritualizare optima, fiecare eveniment conflictual, stresant sau o simpla neatentie poate zdruncina serios un echilibru optinut prin forta unor rigori constante, dar cu toate acestea extrem de fragile. Controlul anorexicei poate astfel sa cedeze, ceea ce provoaca prabusirea constructiei minutioase a cotidianului. Pot astfel surveni apisoade bulimice traite intr-o veritabila stare de panica, traducandu-se prin anularea capacitatii de control, pierderea stimei de sine practic pana la starea de epurare. Confruntate cu aceste excese si pentru a-si gasi echilibru, adolescentele anorexice trebuie pe de-o parte sa dezvolte alte strategii care pot indeplini corect misiunea lor de contentie si pe de alta parte cresterea rigiditatii controlului alimentar, de exemplu prin ritualizarea mai mare a fiecaruia din aceste comportamente. Cu toate acestea si în pofida acestei inflatii de control este probabil ca “ slabiciunile “ sa fie din ce în ce mai frecvente si violente în manifestarea lor. Daca anorexia se prelungeste, acest exces mentine adolescenta intr-o situatie de tensiune extrema. Cresterea metodelor de control si ritualurile de orice fel devin rau tolerate si denuntate de anturaj, alternand cu faze de depresie si de indoieli profunde, sunt indicatori care arata ca situatia anorexicei se degradeaza si ca suferinta sa si detresa ating un nivel critic.
Dupa cum sublineaza Garner, anorexicele au dificultati în stabilirea relatiilor sociale. In general ele se simt inferioare celorlalti, incapabile, insignifiante, si sunt excesiv de sensibile la influenta celorlalti. Au astfel dificultati de a se intergra intr-un grup de perechi si se simt incapabile sa se detaseze de influenta parintilor pentru a infrunta noile realitati ale perioadei de adolescenta. Mai mult dupa cum arata Helen Bruch, R. Pauze si D. Lacharite, ele adesea se izoleaza în cursul anului ce precede debutul maladiei. In acest context slabirea prin interesul pe care il suscita reprezinta un atu posibil din punct de vedere al insertiei sociale. Diferiti factori psihologici se asociaza în egala masura în aparitia conduitei anorexice si creeaza o imagine destul de precisa în pofida diversitati cazurilor. Factorii indetificati de cercetatori în domeniu sunt urmatorii:
- anorexia este o manevra adaptativa la fetele ce au o frica intensa de schimbari biologice asociate maturizarii. - ea poate de asemenea fi considerata ca o conduita ce poate exprima frica de obezitate, frica ce ramane chiar daca pierde în greutate. Frica de ingresare se traduce prin frica de a vrea sa infrunte cerintele legate de adolescenta si schimbarile biologice. Traind cu slaba stima de sine, anorexicele se percep ca incompetente în performantele personale si sociale. Pierderea în greutate are rolul de a elimina aceste indoieli.

Sursa: anorexie-bulimie.ro

10% dintre femei tin cura o treime din viata

10% dintre femei tin cura de slabire circa 25 de ani din viata, in timp ce restul sunt la dieta pentru circa 10 ani, arata un studiu. Rezultatele acestuia arata cat de importanta este greutatea corporala pentru femei, precum si presiunile pe care societatea le exercita din acest punct de vedere, conform Mediafax.

In fiecare an, femeile adopta, in medie, doua tipuri de dieta, pe care le tin timp de circa cinci saptamani. Prin intermediul acestora, pierd aproximativ 6 kilograme anual. Un alt rezultat al studiului, realizat de cercetatorii britanici, a fost ca 10% dintre femei tin cura de slabire circa 25 de ani din viata.

Profesorul Glenn Wilson de la institutul de psihiatrie din cadrul King's College, Londra, spune ca "Aceste rezultate arata cat de mult sunt femeile preocupate de greutatea lor corporala". "Un sfert dintre ele ar fi gata chiar sa isi faca operatii estetice pentru a scapa de cateva kilograme in plus", adauga acesta.

La sondaj au participat 4.000 de femei, dintre care 75% cred ca au nevoie sa slabeasca.


Sursa: Hotnews

Pielea, Apa, Grasimea, Muschii

Pielea

Grosimea pielii tine foarte mult de genetic, alimentatie, mediul hormonal(influentat de primele doua si modul de viata). Pielea are atat elasticitate(capacitatea de a reveni la forma initiala dupa ce este deformata) cat si plasticitate(capacitatea de a isi schimba forma). Exemplu: cand te-ai ingrasat putin, pielea se intinde insa daca slabesti ea isi revine si se reaseaza bine pe corp- si-a pastrat elasticitatea. Daca te ingrasi foarte mult si slabesti brusc, pielea ramane la dimensiunile mari si atarna pe ici pe colo, dovedint caracterul plastic. Ea a crescut odata cu halcile de slanina si nu poate acum sa dispara doar pentru ca te-ai infometat doua saptamani. Vergeturile apar cand atat elasticitatea cat si plasticitatea sunt depasite de stress-ul mecanic(indindere) si hormonal(cand te supraantrenezi si te infometezi corpul “mananca” de unde poate, inclusiv din piele). In urma slabirii pielea se poate “strange” inapoi pe muschi, daca o hranesti bine si ii dai timp. Evident, daca reuesesti sa cresti si masa musculara, ea se va aseza mai bine.
“Tonusul” pielii in sine este dat de calitatea tesutului conjunctiv si muschi foarte mici care se gasesc in piele. Tesutul conjunctiv are un metabolism foarte lent, deci nu se pot “intari” fibrele peste noapte si nici nu se poate obtine elasticitate in urma catorva sedinte de tratament cosmetic. Efectele de durata cer masuri de durata, in primul rand din interior si abia apoi din exterior. Daca era suficient sa freci pielea pentru a deveni “ferma si sanatoasa” atunci nu ar mai fi avut nimeni celulita pe fundul frecat de scaun toata ziua. Deci nu in frectii sta rezolvarea. Pielea este un organ cu multiple sisteme de reglare: daca ii dai ceva din exterior nu va mai rezolva problema pe cont propriu si va trebui sa cotizezi la firmele de cosmetice pentru tot restul vietii.
Nu cred ca mai are rost sa discutam despre chimicalele din produsele cosmetice, care iti pot face rau pe 10 parti in timp ce ingredientele benefice iti fac bine pe 2. Nu ai ce “colagen” sa bagi din creme prin piele. Daca pielea era atat de permeabila ne-am fi intoxicat cu sapun, la dus.
Totusi, cum de tratamentele locale dau rezultate rapide? E simplu, pielea este traumatizata prin diverse metode, rezultand inflamatia. Inflamatia duce la umflarea pielii si la un aspect mai uniform. Aceasta inflamatie poate duce, in timp, atat la o imbunatatire a calitatii pielii(elasticitate, regenerare) cat si la probleme cronice. Metoda de verificare e simpla: intreaba-te ce se intampla daca nu faci “tratamentele” o anumita perioada de timp?

Apa

Secretul succesului pentru metodele rapide. Ai eliminat apa de sub piele si traiesti cu impresia ca “ai slabit”. Nu, apa va reveni, de obicei mai multa. Deci daca o scoti fortat(diuretice, laxative,”drenaje”, “impachetari”, sauna) se va razbuna. Retentia de apa se reduce tot prin reechilibrarea hormonala, hidratare corespunzatoare constanta(band apa, daca bei constant corpul elimina excesul), sport, odihna. Intr-o prima faza, retentia de apa este chiar buna, pentru ca este de preferat sa ai prea multa apa in piele decat prea putina. Stress-ul este un factor major in retentia de apa, fie ca este stress psihologic sau chimic(carente alimentare, anticonceptionale etc.)

Grasimea

Se afla sub stratul vizibil de piele, in muschi, intre muschi, in organe, intre organe, in creier(60%), in sange. E peste tot. Ne intereseaza insa grasimile depozitate intre muschi si piele. Evident, ar trebui sa ne intereseze mai mult cele depozitate prin ficat, inima si peretii vaselor de sange, dar despre ele aflam cand e prea tarziu sau cand cineva moare din aceste cauze.
Celulele de grasime sunt foarte mici si au pereti foarte puternici, ele nu se pot sparge prin metode fizice, din exterior, asa cum ti s-a spus la salonul de infrumusetare. Daca se spargeau asa usor celulele de grasime am fi avut soarta dinozaurilor. Chiar si eliberata din celule, grasimea ar trebui sa ajunga undeva, nu? Da, presupunand ca ai reusit sa o eliberezi din celule, daca nu o arzi(prin sport) ea se va depune. Nu la loc, ci in ficat si pe vasele de sange. Naspa. Aiurea. Cam nasol. Cum spuneam, celulele de grasime sunt foarte mici, nu le poti vedea cu ochiul liber. Celulita nu se refera la celulele de grasime ci la tesutul conjunctiv(structura de rezistenta a pielii).
Grasimea “tare” iti arata ca esti in plin proces de ingrasare, cand tesutul conjunctiv este intins(si incepe sa creasca). Grasimea moale iti arata ca tesutul conjunctiv a ramas la dimensiuni mari dupa ce o parte din grasime a plecat. Daca ai reusit sa te ingrasi destul de mult si ai stat asa suficient incat structura de rezistenta sa se mareasca, dupa slabire vei ramane cu “punga”. Punga de piele nu prea mai are grasime si nici o circulatie buna a sangelui, deci singura metoda realista este cea chirurgicala.
Corpul omenesc este conceput cu un anumit strat de grasime in dotare. La unii oameni mai mic, la altii mai mare(in functie si de ce a mancat mamica ta insarcinata si de ce ti-au dat apoi sa mananci in copilarie si adolescenta).  Daca incerci sa alterezi prea brusc acest echilibru este posibil sa ai de suferit pe termen lung.
Grasimea este rezerva de energie a corpului. Ea nu poate fi eliminata decat prin ardere. Consum de energie. Sport. Cantitati mici se pot elimina prin urina sau materii fecale. Cantitati mai mari se pot elimina prin operatii estetice. Pune-ti capul la contributie: cum sa se “topeasca” grasimea? Unde sa se duca?

Muschii

Pentru molustele care nu stiu ce inseamna sport, muschii sunt un lucru de speriat. Cred ca am explicat de nenumarate ori, dar hai sa reluam: Nu ai cum sa cresti prea mult in masa musculara! Masa musculara se obtine foarte greu, cu dieta, antrenamente, suplimente si, de multe ori, steroizi. Masa musculara se pierde foarte usor. Faptul ca ti s-a intarit putin “carnea” dupa cateva saptamani de antrenament nu inseamna ca or sa te dea muschii afara din casa. Ba din contra, dupa ce ai pus fleasca la treaba si ai vazut ca ai progresat rapid, corpul va trece peste aceasta faza de adaptare initiala si progresele vor deveni atat de lente incat abia daca le vei putea masura de la o luna la alta. Evident, cei mai multi oameni ingroziti de muschii prea mari pe care i-ar putea avea daca merg la sala “pana la vara” nu trec niciodata de faza de incepator dezorientat. Cei/cele cu muschi prea mari dupa gustul tau(ca si cum ti-ai permite sa emiti astfel de judecati din situatia in care esti) au in spate multi ani de antrenamente, alimentatie si munca. Sansa sa ajungi ca ei din intamplare(antrenamente si dieta facute dupa capul tau) este practic nula iar respectand toate regulile si perseverand ani de zile: infima.
Colac peste pupaza, muschii sunt organul care folosesc cea mai mare parte din energia stocata sub forma de grasime. Adicatalea, daca nu ai muschi, nu poti arde grasimea, dovada stand atatea “skinny-fat”-uri. Muschii sunt foarmati in principal din proteine(si apa, evident) deci nu pot proveni din grasime. Muschii provin din proteinele din alimentatie(materialul de constructie), antrenamente(factorul declansator) si odihna(muschii cresc in zilele de pauza, nu in timp ce ii antrenezi). Un alt paradox: muschii se construiesc prin antrenamente scurte si intense, nu prin ore nesfarsite de “aerobic”. Muschii ard calorii atunci cand sunt in procesul de refacere(chiar si la 2-3 zile dupa antrenament).

 Sursa:Cristianmargarit .ro

Calitate vs.Cantitate

Cantitatile de mancare pe care le consumam sunt importante. Cantitatea totala de energie estimata(caloriile din alimente) este si ea un punct de reper de care e bine sa tinem cont, macar orientativ. Cantitatile de nutrienti si proportiile lor s-au dovedit a fi instrumente utile in atingerea unor obiective, cum ar fi slabirea, cresterea colesterolului “bun”, cresterea in masa musculara etc. Pretul alimentelor este si el foarte important. Dar ambele sunt subordonate calitatii. Calitatea alimentelor trebuie sa fie pe primul loc. Ea se reflecta direct in starea noastra de sanatate fizica si mentala, atat pe moment, cat si pe viitor.

(imagine cumparata de pe istockphoto.com)
Totusi, din ce in ce mai des vad oameni(fete in special) care folosesc diverse site-uri “de dieta”, calculand obsesiv grame, calorii si alti parametri pentru alimentele de proasta calitate sau chiar junk-food-ul pe care il mananca. Trecand peste faptul ca marja de eroare a valorilor folosite in acele tabele este prea mare si face tot calcului inutil, mai apare un fenomen pervers: in loc sa folosesti acele minute/zeci de minute pierdute cu “calculatorul de calorii” ai putea sa te documentezi despre dieta sau chiar sa iti cauti, cumperi, prepari alimente sanatoase si de calitate.
Chiar daca am crescut la tara, in adolescenta si chiar mai tarziu, am uitat si am neglijat importanta alimentelor produse natural. Cand eram mic mi se parea ca rudele mele sunt fraierii satului pentru ca legumele de la noi din curte erau mici, pipernicite si ca trebuia sa adunam cu mana gandacii de colorado in timp ce la alti sateni frunzele atarnau sub greutatea “prafurilor” iar pepenii cresteau precum vrejul fermecat ajutati fiind de “azot”.
Unii oameni rezista mai bine la junk food, chimicale, prajeli, zahar. Totusi, pentru o alta categorie, chiar si o dieta “normala”(alimente de supermarket si feluri de mancare “traditionale”) inseamna ingrasare, balonari, tulburari hormonale, insomnii, depresie, imunitate scazuta, stare generala proasta. Am pus “traditionale” in ghilimele pentru ca multe feluri de mancare considerate acum traditionale sunt doar niste pacaleli pline de furaje pentru animale, concepute in perioade cand saracia era la ea acasa in tara noastra si trebuia totusi sa mancam ceva sa ne umplem matele si sa ne ducem zilele.
Primul pas cand vrei sa treci la o dieta sanatoasa este sa faci o lista cu alimente. Cu alimentele sanatoase. Sunt pe acest blog si pe site-urile mele mai multe astfel de liste, chiar cu fiecare grupa alimentara explicata. Aceasta lista este o intersectie a stiintei nutritiei, a filosofiei personale de viata(de exemplu eliminarea produselor de origine animala la vegani) a industriei alimentare si a comertului. Bugetul ramane a fi stabilit ulterior. Deocamdata nu stii cat costa alimentele sanatoase. Unele ar putea fi mai ieftine decat crezi, altele mai scumpe.
Cantitativ, in medie, se mananca prea mult. Grasimea acumulata este un indicator al surplusului de calorii mancate de noi, ca societate. Mancam prea mult pentru ca avem la dispozitie multa mancare, de proasta calitate. Mancare ce nu te satura, ci te face sa vrei mai mult. Mai mult junk. Mai multe calorii “goale”.  Se si arunca foarte multa mancare. Tocmai pentru ca mancarea nu are nici o valoare. Portiile si cantitatile din ce in ce mai mari sunt un semn ca este foarte ieftin de produs. In pretul “de raft” sau “de meniu” al alimentelor doar o foarte mica parte sunt costuri reale, de productie. Restul sunt bani pe care ii iau intermediarii si procesatorii. Dar mancarea nu este atat de ieftina si pentru cel care o mananca. Ai costurile directe(cat platesti pentru mancare) si costurile indirecte(cat vei plati pe ingrijirea medicala si cat pierzi prin faptul ca te buhaiesti si ai o stare psihica proasta).
Teoretic, agricultura moderna, industria alimentara si comertul cu alimente ar trebui sa-ti aduca in farfurie alimente mai sanatoase, mai sigure(fara contaminanti sau boli), mai proaspete si mai ieftine. In realitate agricultura, industria alimentara si comertul iti aduc, de cele mai multe ori, alimente nesanatoase, moarte, pline de chimicale, vechi(unele au termen de garantie cativa ani), scumpe(fa un calcul cat din venitul tau se duce pe mancare).  Sa iti procuri mancare sanatoasa, curata, proaspata si ieftina pare un obstacol de netrecut. Sau cel putin asa crezi acum. Pentru ca agricultura, industria alimentara si comertul au un singur scop: PROFITUL. O parte din acest profit este apoi folosit pentru propaganda, ca tu sa stai cu degetul in fund si sa astepti sa mananci branza din lapte praf, cereale cu zahar si carne din soia. Fie ca vorbim de impiedicarea productiei pe cont propriu sau de invadarea pietei cu produse alimentare de proasta calitate, esti lasat sa crezi ca doar alimentele procesate sunt o optiune viabila.
Revenind la ce ai de facut: ai o lista. Stii cam ce ar trebui sa mananci, stii cam cum trebuie preparate pentru a le pune in valoare calitatile nutritive.  Acum trebuie sa intri in posesia lor. Poti lasa pe altii sa decida pentru tine cum le produc, cum le prepara(restaurante, procesatori de alimente) si, in final, ce mananci. Poti avea incredere oarba in altii sau te poti informa despre cum ajunge acea mancare la tine in farfurie. Poti crede in reclame frumoase sau poti citi despre ce inseamna agricultura intensiva, industria alimentara si procesarea alimentelor. Stiu, vrei “o sursa sigura de mancare de la tara”. Toti vrem. Insa nu are nimeni cum sa-ti “garanteze” nimic, pentru ca agricultura nu este o fabrica de suruburi. Poti sa mai iei un ou stricat, o rosie mucegaita… asta e, asa e natural. Vrei sa arate toate la fel si sa nu se strice daca le lasi in dulap o luna? Pai atunci ia-ti alimente chimizate, modificate genetic si iradiate. Dar nu te mai plange ca ai hormonii dati peste cap sau ca nu slabesti asa cum ai vrea.
Sunt intrebat de multe ori “ce fac daca am de ales intre junk food sau sa nu mananc nimic?”. Inainte as fi spus sa alegi cel mai sanatos junk(ce paradox murdar, nu?) sau sa decizi in functie de alti factori: date personale, dieta, obiective, buget, de cand nu ai mancat, cand estimezi ca vei manca alimente sanatoase etc. Cu cat trece timpul ajung la alta concluzie: mai bine nu mai mananc nimic decat sa mananc mancare de calitate scazuta. Iti faci bine de doua ori: in primul rand ca nu mai bagi in tine toate chimicalele, toxinele si furajele pentru animale. Oricum nu mori daca sari peste o masa, nu se intampla nimic. O sa-ti fie foame cateva ore. Chiar si un om “slab”(dar sanatos) are rezerve pentru cel putin cateva saptamani daca nu ar manca nimic. Apoi, foamea si frustrarea ca nu poti manca o transformi in motivatie de a te organiza si a-ti procura alimente de calitate. Ramane sa decizi pentru tine daca alimentele de calitate sunt cele pe care ti le  baga pe gat altii sau cele pe care le produci, cauti, alegi, prepari pe cont propriu.

Sursa :cristianmargarit

Obiective pentru evitarea efectului YO-YO (Slabire - Ingrasare)

Aceste reguli de igiena a vietii va vor permite sa traiti normal, fara a recastiga kilogramele atat de greu pierdute. Nu numai ca va veti mentine greutatea ideala, dar va veti simti mult mai bine, deoarece o alimentatie echilibrata, nu influenteaza doar silueta, ci si sanatatea, pe termen scurt, mediu si lung.

1. Beti 2 litri de apa plata zilnic

Este esential pentru a elimina toxinele si pentru ca organismul sa nu stocheze apa ingerata prin intermediul alimentelor. Retentia hidrosodica afecteaza in principal persoanele care nu beau suficient, nu pe cele care o fac conform nevoilor organismului, adica 2 litri de apa plata pe zi.

2. Oferiti-va trei mese "adevarate" pe zi...

Completate de una de doua gustari pentru cele ce nu se pot opune senzatiei de foame dintre mesele principale.

Micul dejun trebuie sa fie consistent si sa va fie suficient pana spre sfarsitul diminetii. Astfel, veti evita sa dati iama in produsele grase de la fast-fod sau de la cantina. Pranzul echilibrat poate fi incheiat cu un desert dulce. Cina trebuie sa fie usoara (o supa iarna sau o salata asortata vara), pentru a evita organismul sa stocheze energie in exces.

3. Nu sariti peste mese

Aflat intr-o stare de deficit energetic, corpul are tendinta de a stoca energia pe care in sfarsit i-o oferiti. In plus, dupa fiecare masa "sarita", la urmatoarea mancam mai mult.

4. Respectati limitele recomandate

50-60% glucide, cu accent pe zaharurile cu indice glicemic scazut;

25-30% lipide, favorizand grasimile poli - si mono - nesaturate;

12-15% proteine, indeosebi peste, cereale plus legume, carne slaba.

5. Imprieteniti-va cu fibrele alimentare

Acestea faciliteaza tranzitul intestinal, intarzie absortia lipidelor si a glucidelor oferind totodata senzatia de satietate. Nu uitati ca se gasesc in legume, fructe si cereale integrale.

6. Nu ingerati mai multe calorii decat ii sunt necesare corpului dumneavoastra

Pentru aceasta, recalculati-va necesarul energetic in functie de noua dumneavoastra greutate corporala:

11 ori greutatea + 1250

Adica pentru o femeie ce cantareste 60 kg (greutatea de forma atinsa dupa perioadele de regim si stabilizare)

11 ori 60 + 1250 = 2250 de calori

7. Practicati in mod regulat o activitate sportiva

Sportul nu slabeste, dar faciliteaza mentinerea si chiar marirea masei corporale slabe in raport cu cea grasa. Iar kilogramele in plus aduse din musculatura ferma nu insemna ingrasare, ci infrumusetare. Mai mult de atat sportul favorizeaza arderea caloriilor si eliminarea toxinelor.

8. Faceti zilnic miscare

Nu va crutati eforturile. Ignorati ascensoarele, autobuzele, metroul si automobilul, preferand drumurile pe jos. Si de ce sa nu investiti intr-o bicicleta medicinala pe care sa o instalati departe de orice priviri indiscrete, in camera dumneavoastra?

9. Supravegheati-va greutatea

Fara a capata obsesia kilogramelor in plus, continuati sa va cantariti saptamanal. Si nu va pierdeti cu firea daca greutatea dumneavoastra variaza in perioadele de stres sau inaintea menstruatiei.

10. Permiteti-va din cand in cand cate o "abatere"

Un pahar de Martini si cativa covrigei impreuna cu prietenii, un ecler cu ciocolata alaturi de cea mai buna prietena sau trei bomboane primite in dar, nu constituie un capat de tara. Savurati-le fara mustrari de constiinta, a doua zi veti relua controlul asupra situatiei.

Sursa:Ele.ro

Cresterea consumului de fibre scade greutatea si tesutul adipos la femei

Obiectivele studiului

1. determinarea influentei cresterii consumului de fibre (total, solubile, insolubile) in dieta asupra cresterii in greutate si a depunerii de tesut adipos la femei, intr-o perioada data de timp
2. examinarea influentei anumitor factori, ca: varsta, consumul de energie, activitatea, etc.

Cercetare

Studiul a fost realizat pe un esantion de 252 femei, pe o perioada de 20 de luni.

Pe baza unei diete fixe, stabilita dinainte, cca 50% dintre femei au castigat in greutate si in cantitatea de tesut adipos.

Pentru fiecare gram in plus de fibra consumata, greutatea a scazut cu 0,25 kg. (P=0,0061) si tesutul adipos a scazut cu 0,25 puncte procentuale (P=0,0052).

Concluzii

Cresterea semnificativa a consumului de fibre, reduce riscul de crestere in greutate si depunere de tesut adipos la femei, independent de alti factori ce ar putea avea influenta acest efect, incluzand activitatea fizica.

Consumul de fibre actioneaza in primul rand prin reducerea consumului energetic, de-a lungul timpului.

Autori: Larry A. Tucker and Kathryn S. Thomas, Brigham Young University College of Health and Human Performance

Journal of Nutrition, doi:10.3945/jn.108.096685, Vol. 139, No. 3, 576-581, March 2009

Sursa:alimentatienaturala.ro

Factori emotionali in alegerea mancarii

“Dieta optima este aceea care promoveaza sanatatea fizica, mentala, emotionala si spirituala”

“Majoritatea obiceiurilor noastre alimentare se bazeaza pe emotii”

Majoritatea omenilor sunt atasati emotional de dieta pe care o urmeaza. Cei care mananca carne considera ca omul este omnivor, vegetarienii aprecieaza mai mult respectul pentru animale. Fiecare crede ca gandirea lui este corecta.

Dieta optima poate fi recunoscuta si evaluata atunci cand ne debarasam de emotii si ego. Acest lucru este foarte dificil de realizat intrucat suntem foarte atasati de ideile si teoriile noastre. Toti vrem sa credem ca avem dreptate. Nimanui nu-i place sa realizeze ca s-a inselat asupra credintelor pe care le nutreste, fie ele politice, religioase sau nutritionale.

Totusi, daca este sa vedem dincolo de aceste emotii si identificari personale cu dieta pe care o urmam in prezent, si sa intelegem adevaratul rol al nutritiei pentru sanatate, trebuie sa fim deschisi la minte si sa lasam in urma credintele care nu ne mai servesc si care si-au spus cuvantul la nivel de consecinte.

Cu siguranta, experienta personala si educatia pot sa ne ajute in alegerea unei diete corecte. Dificultatile exista, insa cel mai simplu este sa ne eliberam de prejudecati, atata cat putem.

Numai cand vom avea mintea limpede vom putea sa vedem clar si sa recunoastem calea corecta catre o dieta sanatoasa si catre o viata echilibrata.

A avea o dieta optima ar fi simplu daca toti am fi fiinte rationale, eliberate de conditionari emotionale. Totusi, in ceea ce priveste dieta, deseori isi pun amprenta emotiile si obiceiurile care sunt “regele si regina” in locul necesitatii si a unei perceptii clare.

Mancam inghetata, produse fast-food, dulciuri si alte “non-alimente” in primul rand pentru a ne satisface nevoile emotionale si asocierile emotionale cu aceste alimente, si nu pentru a ne satisface nevoile fizice.

Oamenii isi formeaza atasamente emotionale fata de anumite alimente ca rezultat a experientelor din copilarie, obiceiurilor culinare ale celor din grupurile frecventate in trecut sau in prezent sau auto-conditionarilor.

Ca o consecinta, anumite alimente sunt consumate in anumite stari emotionale, ca depresii sau in speranta de a induce emotii speciale, ca starea de multumire sau fericire.

De exemplu, inghetata si alte dulciuri sunt asociate cu anumite recompense din copilarie. In copilarie, inghetata reprezenta o amenintare sau un semn al indulgentei parintilor. “Daca vei fi cuminte, iti voi cumpara o inghetata”, este o bine-cunoscuta afirmatie a multor parinti. Astfel, cand devenim maturi si suntem intr-o stare buna, deseori decidem sa ne recompensam cu un bol de inghetata.

In mod similar, cand suntem intr-o stare de depresie alegem sa mancam alte alimente, avand senzatia ca acest lucru ne-ar scapa temporar de problemele noastre ca adulti.

Craciunul si Pastele sunt asociate cu emotii puternice si anumite ritualuri culinare. Carnea de miel sau cea de porc, pasca sau cozonacul sunt nelipsite din meniul de Craciun sau de Paste.

Nici un argument logic nu ar putea inlocui asocierile si atasamentele fata de anumite alimente sau mancaruri.

Ca o consecinta, toate sau majoritatea obiceiurilor noastre alimentare, fie ca ne plac fie ca nu ne plac, se bazeaza pe emotii.

Prea putini oameni mananca din motive pur rationale. Totusi, este util sa observam faptul ca, este necesar sa fim constienti de rolul pe care emotiile il au in alegerile noastre culinare. Daca mancam anumite alimente “nesanatoase” ar trebui sa fim constienti de comportamentul nostru si sa incercam sa abordam problemele noastre intr-o alta maniera decat aceea legata de mancare.

Mancarea in sine nu ne poate satisface nevoile emotionale.

Daca suntem suparati si mancam ciocolata si inghetata, ne poate aminti de copilarie insa nu va elimina cauza depresiei. In plus, alimentele pe care le mancam, ne pot accentua problemele emotionale de care incercam sa scapam.

Toate recompensele din copilarie devin un tipar, un model pe care il purtam pana la maturitate.

O stare emotionala negativa (singuratate, insecuritatea, neliniste, plicitseala) poate influenta alegerea de a manca ciocolata, prajiturele, snacks-uri, pufuleti, inghetata, etc.

Aceste produse sunt bogate in zahar si ne pot induce o stare temporara de crestere a energiee si emotii puternice. Dupa aceasta supratensiune, zaharul are efect de a ne sustrage vitaminele B si alti nutrienti si sa ne induca o stare de oboseala, adancindu-ne starea de stres in care ne aflam, continuindu-se in acest fel ciclul depresiei.

In acelasi timp, exista anumite alimente care ne plac si altele care nu ne plac.

Multi adolescenti si adulti refuza legumele datorita faptului ca, copii fiind, au fost dojeniti si mustrati de parintii lor sa-si spele farfuriile daca nu vor manca si salata de legume aferenta. Acum, asociaza refuzul lor de a manca vegetale cu independenta fata de parinti. Sau, copii fiind, am fost fortati sau conditionati sa mancam un anumit fruct ca pedeapsa ca nu ne-am mancat supa.

Nu numai alegerile noastre culinare sunt inflentate de emotii dar si cantitatea si modul in care consumam mancarea. Cand suntem nervosi sau stresati, avem tendinta sa mancam mai mult, sa “rontaim” ceva in permanenta, deseori inghitind mancarea nemestecata.

Sursa: alimentatianaturala.ro

Intelegerea atasamentului fata de alimentele denaturate

“Sanatatea este un drept de la nastere a fiecarei persoane.”

Constientizarea este cea mai buna metoda de a invinge asocierile emotionale cu alimente denaturate, distructive, ca dulciuri, cartofi prajiti, inghetata, etc.

Daca suntem constienti de ce ne dorim o cupa cu inghetata, suntem intr-o postura mai buna de a ne descurca cu acea dorinta. Recunoscand ca acel impuls vine din copilarie, din conditionari emotionale si nu dintr-o dorinta reala, fiziologica, vom fi mai in masura sa ne schimbam obiceiurile.

Pe langa aceasta constientizare este nevoia de educatie asupra mancarurilor si alimentelor pe care ni le dorim sau pe care le evitam. Daca vom intelege ca zaharul alb ne saraceste in nutrienti, daca stim care sunt beneficiile alimentatiei naturale, vom fi in pozitia sa invatam sa ne bucuram de alimente in starea lor naturala.

Astfel, este necesar mai intai sa ne educam in privinta unei diete corecte si sanatoase si apoi sa constientizam ce alimente consumam si de ce.

O alta metoda este dezvoltarea unei imagini pozitive despre propria persoana, prin cresterea increderii.

Multi oameni se complac in obiceiuri alimentare distructive din ideea de a se pedepsi pentru ca nu sunt suficienti de buni.

Multi oameni sufera din cauza faptului ca se considera inferiori. Oamenilor care nu vad nimic care sa valoreze in propria persoana, le va fi foarte greu sa-si imbunatateasca sanatatea prin intermediul unei diete. Dorinta pentru sanatate deseori indica o dezvoltare in sens pozitiv a propriei imagini, a propriei persoane.

Ceea ce trebuie sa realizam este ca sanatatea si bunastarea este un drept de la nastere a fiecarei persoane. Fiecare dintre noi merita sa fie perfect sanatos mental, fizic, spiritual si daca in prezent nu suntem asa, atunci trebuie sa ne recastigam acest drept printr-o nutritie sanatoasa si o atitudine mentala si emotionala pozitiva.

Afirmarea calitatilor pe care dorim sa le dezvoltam in noi este o alta metoda de a depasi conditionarile emotionale din trecut.

O afirmatie este o simpla propozitie care o facem referitoare la ceva ce ne priveste personal.

De exemplu, daca atractia pentru alimente junk-food sau pentru carne este foarte mare, putem sa spunem: “de azi mananc doar acele alimente care sunt bune pentru sanatatea mea”. Folosind aceste afirmatii pozitive, putem genera multe schimbari la nivel emotional si mental.

Este util sa ne observam in momentul prezent si sa ne compunem afirmatia care ni se potriveste cel mai bine in stadiul in care ne aflam. Este important de a face aceasta afirmatie intr-o maniera pozitiva. De exemplu, in loc sa spunem: “Nu voi fi ingrijorat”, putem spune: “Sunt calm, linistit si centrat”.

Este necesar ca aceste afirmatii sunt fie formulate si spuse la timpul prezent, ca si cum s-ar petrece deja acum, in momentul vorbirii.

Aceste afirmatii pot fi scrise zilnic sau pot fi repetate in liniste sau cu voce tare. In mod obisnuit, ar trebui sa devina o parte a vietii cotidiente pentru cateva saptamani ca sa aiba efect.

Afirmatiile nu sunt totusi magice. Ele sunt metode efective de a ne inconjura cu un mediu pozitiv, o stare pozitiva in care sa putem evolua. Ele ne permit sa ne asumam repsonsabilitatea pentru sanatatea noastra emotionala si servesc direct ca mijloace de activare a puterilor latente. Este cea mai usoara si mai ieftina terapie care o putem face, fara rezultate negative si fara riscuri.

Afirmatiile sunt cele care fac legatura intre starea noastra constienta si emotiile noastre subconstiente. Daca in mod constient ne directionam energiile catre o dorinta, tindem sa ne indeplinim acea dorinta. Daca afirmatiile sunt folosite in mod regulat si cu credinta, putem repede sa ne debarasam de starile emotionale subconstiente care ne conditioneaza propria persoana si ne face dificila evolutia.

Nu putem sa nu amintim macar faptul ca, practica medicala actuala in acest domeniu este limitata si departe de a vindeca.

Cand oamenii arata simptome de instabilitate emotionala sau boala mentala, invariabil il ducem la psihiatru care ii prescrie medicamente, injectii, tratamente cu socuri electrice, lobotomie pre-frontala sau psihoterapie.

Sa ne amintim faptul ca, companiile de medicamente nu sunt institutii caritabile. Durerile noastre, dicomfortul mental si insomnia sunt aurul lor si, nu in mod surprinzator, medicamentele cele mai profitabile sunt cele cu care agata lent dar sigur marele public.

Sursa;alimentatianaturala.ro

Armonia interioara si exterioara

“Armonia intre  fizic, psihic si mental este cheia pentru mentinerea sanatatii si a echilibrului in viata”

“A ne ocupa decat de un aspect al bunastarii vietii nu este suficient pentru a crea armonia in viata noastra”

Corpul omenesc este un organism auto-suficient - se directioneaza singur, se auto-construieste, se auto-mentine, se auto-vindeca, se auto-perfectioneaza, fiind capabil sa-si intretina functiile in perfecta stare de functionare, complet liber de maladii, daca nevoile, atat alimentare, cat si non-alimentare, ii sunt satisfacute.

Orice factor care duce la bunastarea omului poate fi considerat un element de nutritie. Toate nevoile sunt in fapt nevoi nutritive. Un singur factor insuficient sau incorect furnizat poate conduce la boala si suferinta.

Majoritatea dintre noi suntem constienti de elementele esentiale ale vietii insa, pierdem din vedere faptul ca acesti factori fundamentali sunt cei care influenteaza direct echilibrul, bunastarea si armonia noastra in contextul personal si social. Nu tinem cont de legile vietii si prin aceasta contribuim la boala si la suferinta personala.

Cand suntem bolnavi, cautam mereu vinovati in cauze exterioare noua, dand vina pe profesia prea stresanta, pe ghinion, pe vreme sau pe lumea microbiologica, fara sa realizam ca, de fapt, suntem singurii care am cauzat aceasta stare de boala.

In prezent, atat oamenii bolnavi cat si lumea medicala iau sau prescriu tratamente care agraveaza si mai mult starea de intoxicare a organismului, facand si mai dificila insanatosirea pentru organism.

Refacerea sanatatii vine din auto-reglare, auto-vindecare, aspect care se realizeaza in lipsa tratamentelor.

In natura, starea de sanatate este o lege a existentei insa omul s-a departat de natura, de viata, si astfel s-a indepartat de sine.

Bioritmul naturii este intr-un perfect echilibru ce numai omul il poate si chiar il distruge. Toate plantele si animalele sunt adaptate perfect mediului de viata in care traiesc si se dezvolta. Regnurile coopereaza intre ele, altfel spus schimba informatii, regnul vegetal isi ia necesarul energetic din regnul mineral, regnul animal isi ia elementele nutritive din regnul vegetal, insa omul este complet rupt de natura, omul a uitat ca este parte a naturii, deci parte a vietii, omul a uitat sa respecte viata in toate formele ei, uitand astfel sa se respecte pe sine.

Pentru a avea o viata armonioasa, atat la nivel fizic cat si psihic si mental, este necesar sa tinem seama de mai multi factori, intre care:

1. sa respiram aer curat si sa ne expunem pe cat posibil corpul la soare

Supravietuirea noastra depinde de 3 forme de energie: aer, apa si alimente si din acest motiv trebuie sa le mentinem cat de curate posibil. Omul nu poate trai fara aer in medie decat cca 3 minute, fara apa cca 3 zile iar fara alimente cca 3 saptamani.

Glanda pineala este una din cele 7 glande endocrine si este legata direct de aerul pe care il respiram, jucand un rol esential in mentinerea echilibrului mental si fiind afectata direct de orice este artificial.

2. sa consumam apa vie din alimente naturale

3. sa ne mentinem curati atat la interior, prin consumul de alimente naturale la care suntem  biologic adaptati, cat si la exterior

4. sa ne ascultam corpul atunci cand suntem obositi si sa ne asiguram somnul, odihna si relaxarea

5. sa ne mentinem o temperatura constanta a corpului

Corpul functioneaza normal la temperatura de 37⁰C. Diferite parti din corp variaza in temperatura. Pielea si parul, precum si imbracamintea, actioneaza ca reglatori de temperatura.

In cazul in care gradul de toxicitate al organismului este prea mare, corpul isi poate intensifica procesele metabolice, fapt ce conduce la o crestere a temperaturii, cunoscuta sub denumirea de febra. Din cate se cunoaste, corpul isi creste temperatura pana la 42⁰C, respectiv pana la limita inceperii distrugerii celulelor creierului care, odata distruse, nu se mai regenereaza. La o temperatura de 48⁰C enzimele incep sa se distruga si alte fluide din corp devin instabile.

Corpul isi mentine temperatura prin intermediul metabolismului bazal controlat de multi senzori ce actioneaza ca un termostat.

Observam faptul ca organismul actioneaza ca un reglator si nu isi creeaza conditiile de a se auto-distruge.

6. sa folosim haine adecvate anotimpului, respectand principiul respiratiei pielii

Bumbacul, inul, lana, matasea si alte fibre naturale sau combinatii ale acestora sunt preferabile oricaror haine fabricate din fire sintetice. Imbracamintea din fibre sintetice poate cauza reactii alergice.

Hainele albe sau deschise la culoare sunt preferabile celor inchise, starea noastra fiind influentata de culoarea imbracamintii. Hainele luminoase, ne confera o stare de bine, de deschidere, comunicare, de optimism, pe cand cele inchise la culoare ne fac posaci, inchisi in noi insine, taciturni, pesimisti.

Hainele trebuie sa fie lejere. Este de evitat sa ne strangem cu curele, cordoane, sutiene sau alte accesorii care ne restrictioneaza circulatia sangelui. Hainele stramte blocheaza respiratia pielii.

Imbracamintea reflecta starea noastra din momentul respectiv.

Hainele trebuie sa indeplineasca astfel, 3 caracteristici:

• sa fie confortabile
• sa fie realizate din materie prima naturala
• sa fie estetice, in armonie cu mediul in care ne aflam.

Haina preia din energia celui care o poarta, astfel nu este recomandat sa schimbam sau sa imprumutam haine altor persoane.

7. sa facem miscare si sa ne acordam timp pentru activitati recreative

Exercitiile si activitatea fizica, fie ca este vorba de plimbari in aer liber, fie ca este vorba de practicarea unui sport, sunt esentiale pentru bunastarea omului.

Ceea ce avem trebuie folosit iar omul are cca 700 de muschi pe care trebuie sa-i puna in miscare, pentru a nu se atrofia.

8. prin activitatea noastra sa ne asiguram nevoia de securitate a vietii

9. sa ne organizam astfel incat sa traim intr-un mediu ambiant placut

Mediul ambiant este cel in care ne desfasuram activitatea si include nu numai casa in care locuim si biroul de la servici dar si clima si geografia, precum si familia, vecinii, asociatii, colegii de servici, altfel spus, cam tot ce se afla in jurul nostru.

Oamenii sunt fiinte estetice carora le place frumusetea.

Mediul ambiant in care traim ne reflecta pe noi, starea noastra interioara. Altfel spus, asa cum suntem in interior, asa va fi si mediul din jurul nostru.

10. sa colaboram cu oamenii cu care impartasim idei comune si sa cream armonie in grupul social din care facem parte

Oamenii sunt fiinte sociale. Pentru a atinge starea de armonie, simtim nevoia sa  apartinem unui grup, unei asociatii cu care sa ne identificam, cu care sa impartasim aceleasi valori, idei, credinte. Apartenenta la un grup social sau altul se realizeaza pe principiul rezonantei, altfel spus, ceea ce reprezentam, ceea ce ne defineste intr-un moment sau altul al vietii, este ceea ce gasim.

11. sa ne punem in valoare calitatile prin exercitarea unei activitati creative, sa ne mentinem continuitatea si promovarea propriilor idei, pana la materializarea acestora

Fiecare om este inzestrat cu anumite calitati pe care le denumim virtuti sau aptitudini, sau talente. Avem in mod natural calitati cu ajutorul carora sa producem, sa cream ce avem nevoie. In societatea actuala, suntem impinsi mai degraba sa consumam decat sa producem, tindem sa devenim paraziti in urma eforturilor productive sau creative ale altora.

Munca, activitatea de care suntem legati pentru a ne indeplini nevoile este cea care ne aduce cea mai mare satisfactie. Daca ne solicita resursele si abilitatile, devine o activitate care ne implineste.

Cand nevoia noastra creativa nu este indeplinita, devenim agitati sau indiferenti, fara a avea satisfactia desfasurarii unei activitati in care sa ne regasim.

Cand ne exprimam liber gandurile, dorintele si simtim ca avem libertatea artistica de exprimare, ne simtim impliniti.

12. sa ne exprimam liber gandurile si sentimentele, dar in limita bunului simt

Independenta si libertatea de exprimare este o necesitate a omului. Independenta inseamna autocontrol. Bucuria si libertatea data de independenta sunt necunoscute majoritatii oamenilor datorita faptului ca actionam de cele mai multe ori inconstient la impulsuri, si mai degraba dam vina pe altii decat pe noi insine pentru ce ni se intampla.

Libertatea mea este pana la libertatea ta, spune o vorba inteleapta.

13. sa ne asiguram, prin auto-educatie, echilibrul la nivel fizic, mental si emotional

Starea mentala depinde de o nutritie sanatoasa.

Nutritia nu este numai fundamentul sanatatii fizice, dar si al celei emotionale si mentale. “Minte sanatoasa in corp sanatos”.

Astazi avem termeni ca psiho-somatic, sanatate holistica, dietetica, samd, care ne fac constienti de faptul ca sanatatea mentala este inseparabila de sanatatea corpului fizic.

Sursa:alimentatianaturala.ro